by Alin Nicolescu

Interviu cu Dumnezeu

Scriu aceasta postare:
pentru tine cel ce o citesti si fara sa ma cunosti;
pentru mine, dar mai ales…
pentru cei ignoranti; 
pentru cei care nu au curaj (dar si-ar dori sa aiba); 
pentru cei care nu au curaj sa se accepte asa cum sunt, cu bune si cu rele, (chiar daca noi de mult i-am acceptat); 
pentru cei ce nu au curaj sa spuna mereu ce simt, ce gandesc, ce doresc; 
pentru cei ce nu mai stiu ce inseamna sa visezi frumos; 
pentru cei tristi; 
pentru „robotii” care cred ca daca ai bani esti neaparat fericit… 
pentru cei care au uitat sa isi traiasca viata ca si oameni, ajungand doar niste legume ori niste jivine care se bazeaza doar pe instinct!

Viata e prea scurta ca sa fii suparat din nimic, ori ca sa iti pierzi vremea cu prostii
Exista alte lucruri mult mai importante care (ne) merita atentia… 
De ce totusi ne incurcam de cele mai multe ori printre detalii si pierdem de tot esentialul? 
Poate imi spui tu!
Clar toti avem ceva de invatat din asta!
Nu trebuie sa ma crezi pe cuvant!
Convinge-te singur!    
                             
Interviu cu Dumnezeu
  de Octavian PALER

-Ai vrea sa-mi iei un interviu? deci…..zise Dumnezeu.
-Daca ai timp… am raspuns eu.

Dumnezeu a zâmbit, spunând:
-Timpul meu este eternitatea. Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?
-Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu a raspuns:
-Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tânjesc sa fie copii; ca îsi pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi îsi cheltuiesc banii ca sa-si refaca sanatatea; faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.
Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:
-Ca un parinte, care sunt câteva din lectiile de viata, pe care ai dori sa le învete copiii Tai?
-Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc si ca dureaza mai multi ani ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit; sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi.
-Multumesc pentru timpul acordat..am zis umil. Ar mai fi ceva: ce ai dori ca oamenii sa stie?
Dumnezeu m-a privit zâmbind si a zis:
-Doar faptul ca sunt aici, intotdeuna… 

Un comentariu despre “Interviu cu Dumnezeu”

  • monik

    ,,De ce totusi ne incurcam de cele mai multe ori printre detalii si pierdem de tot esentialul?
    E bine ca ai lasat-o pt final; ramane ca o ,,tema pentru acasa” si te indeamna la reflectie. Dar punem ca scuza faptul ca suntem oameni, nimic mai superficial!
    Cate lucruri inutile nu ni s-au intiparit in mintea si in sufletul nostru de-a lungul anilor?
    De ce?
    Pentru ca nu stim sa facem o selectie: bun sau rau, important sau superficial, inregistram totul fara discernamant; apoi tot noi ne plangem:
    ,,Fac eforturi si totusi nu avansez, de ce nu am rezultate?
    Este simplu: pentru ca nu am inteles care este primul lucru pe care trebuie sa-l facem – acela de a selecta si elimina lucrurile inutile si tot ceeea ce contrazice idealului nostru spiritual. Si vom vedea ca multe din activitati, proiecte, puncte de vedere ne retin la un nivel inferior constiintei.

    Răspunde
  • Comentează