Copiii nu-nteleg ce vor:
A plânge-i cumintia lor.
Dar lucrul cel mai las în lume
E un barbat tânguitor.
Nimic nu-i mai de râs ca plânsul
În ochii unui luptator.
O lupta-i viata; deci te lupta
Cu dragoste de ea, cu dor.
Pe seama cui? Esti un nemernic
Când n-ai un tel hotarâtor.
Tu ai pe-ai tai! De n-ai pe nimeni,
Te lupti pe seama tuturor.
E tragedie naltatoare
Când, biruiti, ostenii mor,
Dar sunt eroi de epopee
Când bratul li-e biruitor.
Comediant e cel ce plânge,
Si-i un neom, ca-i dezertor.
Oricare-ar fi sfârsitul luptei,
Sa stai luptând, caci esti dator.
Traiesc acei ce vreau sa lupte;
Iar cei fricosi se plâng si mor.
De-i vezi murind, sa-i lasi sa moara,
Caci moartea e menirea lor.
