Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin
cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile,
sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua!!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul … depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pese.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul
cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot
altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu
cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti.
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede .
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani
oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit
Am invatat…
Ma intreb acum daca altii invata sau macar inteleg vreodata ceva.
Personal eu am invatat printre altele ca unii oameni ar prefera mai degraba sa moara decit sa gindeasca. Si asta si fac, viata o demonstreaza zilnic!!! Si daca nu mor la propriu, mor cel putin de invidie ori de grija altuia!
Traieste clipa cat mai poti; risti sa te trezesti ca e prea tarziu….si ai sa regreti…
Stiu ca multi nu cred in tine, dar e vremea sa le arati ca odata ce ti-ai propus ceva si ti-ai dorit de ajuns de mult, vei realiza. Eu cred mult in asta, de aceea si afirm:
Acum este timpul meu… e randul meu sa urc:
– acolo sus, unde unii nici nu au curaj sa viseze;
– acolo sus de unde totul se vede altfel;
– acolo sus, unde stelele nu mor niciodata!
P.S. Cine spune ca este dur si ca probabil dupa un anumit timp si-a dat seama ca este chiar mai rau decat credea el insusi, il asigur ca nu este decat un om foarte foarte inchis in el, timid si sensibil, fricos as putea spune, fapt ce il determina sa poarte o masca… o masca ce probabil la un moment dat se va toci si-i va arata adevarata lui fatza!
Grav este ca nu stie nici macar sa o poarte fara sa se dea de gol! Sper sa nu fie prea tarziu pentru el cand va realiza ca trebuie sa dea socotela vietii, ramas singur fara nimic, constientizand abia atunci ca a pierdut totul!
Completare pentru cei saraci cu duhul sau ceva… facuta pe 07.04.2011
E tare cand unii au curaj sa spuna: „ESTI FAKE cateodata”, dar nu au nici macar rabdare sa citeasca atent.
MAI ALES LA POSTAREA ACEASTA!
Asa multi pot te pot copia, dar UNII, fara sa mai citeasca tot, iau inceputul unor articole de-ale tale, pentru ca ei se considera cel putin „Sherlock Holmes” si vor sa ne lumineze, si il baga in Google sa te verifice. E al tau? Sau deja mai exista si la altii.
Daca ai ghinionul ca vreo „molusca” sa te fi copiat sau ceva, ai pus-o.
Fara sa iti dai seama ai devenit PLAGIATOR, direct sau indirect, cu sau fara voie! Fara sa mai caute dovezi evidente, sau argumente solide.
„Frate are si altul? Exista si pe blogul lui? E CLAR AL LUI, NU AL TAU!” Si cu asta a terminat!
Ce ar trebui sa facem daca altii ne copiaza?
Sa ii omoram?
Nu! Evident!
Sa ne bucuram ca existam intr-o asa masura incat altii se regasesc perfect in ceea ce gandva am scris si au considerat atat de mult ca ii reprezinta incat si le-ai insusit intrutotul. Nu ii invinuiesc, au macar o scuza: ASTA POT, ASTA FAC.
Dar un prieten, care se presupune ca te stie personal, nu de putine ori iti admira felul tau de a fi, cam ce scuza mai are cand te acuza catusi de putin, ca PLAGIEZI?
Cam nici una, dar asa cum spune si Paler:
„Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand,
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.”
(O VOI IERTA… De fapt… AM IERTAT-O DEJA DE ATUNCI, numai sa fi inteles si ea macar un pic, ce a facut! Bag mana in foc ca ar spune:
„DIN NOU AI INTELES GRESIT!”
„Dle, CAND ACUZI: DUR sau ELEGANT, nu e doar AFIRMATIE, e ACUZATIE! Chiar daca tu nu realizezi asta in prima faza.)
Si tot de la Paler mai stiu ca: „Parerea altora despre mine, nu este problema mea!
„Ma intreb retoric, oare EA o fi INTELES macar ceva din asta, ca de invatat ceva, e doar alegerea ei.
Adevarul este asa: in cele de mai sus evident eu m-am regasit de multe ori, cel putin odata am scris si ceva asemanator, colegii de la acea vreme sunt martori, dar oricat de mult as incerca sa explic cuiva ca si eu pot sa gandesc si sa simt in egala masura despre fiinta umana la fel cum a facut Octavian PALER in”AVEM TIMP”, in lumea si in societatea in care traim astazi mai mult ca sigur ca nu as reusi.
Tocmai de aceea spun inca odata si nici nu incerc sa mai afirm ceva legat de asta, insa imi permit sa las putin mai jos un epilog personal, dar asta nu inainte de a mai spune ca acest LATER EDIT vine in urme unei discutii cu o „prietena” care m-ar fi acuzat de plagiat dupa O. PALER, sau cel putin de faptul ca eu nu sunt ceea ce sunt intrutotul in ceea ce scriu ci ca am momente in care „SUNT FAKE” copiindu-l pe acest mare filosof si nu numai, nemai punand ghilimelele de rigoare (intentionat de altfel) as sugera ca e de fapt cugetarea mea.
Acum sincer…
„Cam cat de nebun ar trebui sa fi, sa scrii ceva ce apartine lui O. Paler si sa zici ca e al tau?
Cam MAXIM NU?
Considerand ca este mai mult decat evident ca: „Avem timp” este cunoscuta la fel de bine ca si „Tatal nostru” si ca mai ales este scrisa de PALER si nu de Alin Nicolescu (el doar s-a regasit la un moment dat in ea) nu am mai pus ghilimelele de rigoare! Totusi scrierea acelui text in format italic, oare ce o fi insemnat? E tot retoric!
EA, prietena, spune ca multi vor aprecia aceasta specificatie si ca e binevenita, (personal cred ca doar ei ii face bine si atat, dar nu ma deranjeaza nicicum, ca dovada o fac) si mai cred ca nu e nevoie sa spui cuiva ca daca scrii „CREZUL” (ca sa citez din „clasici”) pe blogul personal, este mai mult decat evident ca nu e scris de tine, chiar daca nu pui ghilimele sau nu am scris: „de Octavian PALER”. O sa vedeti ca in altele postari chiar am facut asta, insa „AVEM TIMP” e prea cunoscuta (nu de ciobanii de pe camp, evident, ca aia nu imi citesc mie blogul, ci de oamenii cu un oarecare coeficient de inteligenta carora EXCLUSIV ma adresez cand postez articole de acest gen).
Sunt curios daca unul ar pune „Miorita” pe blog la el, pur si simplu ca ii place, sau ce stiu eu, s-ar gasi vre-un „destept” care sa il acuze de plagiat?
Ar fi tare de tot. As fi primul care as exclama interogativ:
„Ok, maestre, sa puna ghilimelele de rigoare, dar dupa cine bre, ca e balada populara cu autor necunoscut!?!”
Eu personal consider doar ca facand aceasta completare ai mei cititori in mare parte s-ar simti jigniti pentru ca astfel doar le-as pune doar inteligenta la indoiala. Si chiar nu e cazul sa fac asta.
Pe de alta parte afirm raspicat ca nu imi doresc ca blogul meu sa fie citit de toti „gibonii” sau „cercopitecii„, ci doar de oameni inteligenti care in mare parte pot face diferenta intre ORIGINAL, PLAGIAT sau ARTA (in cazul de fata: PALER).
E ca si cum ea m-ar invinui pe mine ca:
„De ce am pus tabloul cu MONALISA la mine le blog, nu cumva vreau sa sustin ca e al meu? Nu cumva induc publicul in eroare fara sa scriu sub el si autorul?
NU! NU CUMVA! ORICE PROST STIE CA MONALISA E A LUI DA VINCI (Leonardo DA VINCI) si nu mai e nevoie de prezentare sau de citat ori de detalii.”
E vorba de cultura generala si de respect pentru artistul in sine! Doar un cretin si-ar putea asuma „ceva” ce apartine unui mare artist, ultima data cand am facut un test de personalitate nu mi-a iesit ca eram nici cretin si nici retardat. Cine nu crede, sa caute pe blog ca am pus acel test la vremea respectiva!
Ca sa inchei ca deja oricum am explicat prea mult, ceva ce era mai mult decat evident, prefer sa am mai putin trafic pe site dar sa fie de calitate, decat sa am trafic mare facut de „cimpanzei„, „gorile” sau chiar „nevertebrate„. Ii invit sa citeasca alte bloguri, sau in general ii invit ca impreuna cu cei care vor mai spune vreodata ca plagiez, „sa inchida usa pe dinafara si la propriu si la figurat„, mai ales in cazul in care ne-am cunoaste si personal!
Tin prea mult la ideea de PUR si AUTENTIC si am luptat prea mult de cand ma stiu pentru a apara aceste principii si valori ca sa mi le arunce unul si altul in fata dupa bunul plac, doar pentru ca altul poate ceva si el nu! Inteleg ca poate fi frustrant la un moment dar, insa nici chiar asa! Ofera o alternativa cand ceva nu iti place, dar nu arunca cu noroi doar pentru ca tu nu poti scoate ceva mai bun!
E loc pentru toata lumea! Dar multi frustrati nu au inteles ca e mai bine sa ai grija de capra ta sa fie sanatoasa, si nu sa te rogi sa moara si a vecinului, doar ca a ta a murit din cauza ei sau pentru ca tu pur si simplu nu ai fost in stare sa o cresti!
Va multumesc pentru rabdarea de care ati dat dovada sa cititi aceasta „dedicatie„! Nu o sa spun si numele persoanei in cauza. Nu de alta, dar oricat de bine s-ar simti ea, cred ca i-as face de fapt un deserviciu, asa ca din respect pentru ea, o las „anonima”.
Daca avea blog insa, probabil ca as fi pus o legatura catre EA, asa cum fac de obicei cand citez ceva, sau vorbesc despre cineva comun, ori ceva din presa, indic si sursa.
O sa fiu succinta, din lipsa de timp.
In primul rand:ai spus:
,,Dar un prieten, care se presupune ca te stie personal, nu de putine ori iti admira felul tau de a fi, cam ce scuza mai are cand te acuza catusi de putin?”
Ma intreb daca este real ce ai simtit vizavi de persoana respectiva pt ca daca intradevar te cunostea catusi de putin in cel mai rau caz putea sa te acuze de neglijenta nicidecum de plagiat.
O persoana care in scrierile lui ridica la rang de suprematie dreptatea si adevarul fie ea spirituala sau materiala nu s-ar gandi macar sa-si atribuie ceva ce nu este al lui…deci poate doar a/ai avut sentimentul ca te cunoaste.
Nu cred ca s-a cramponat cineva de ghilimele atat timp cat textul ne este atat de cunoscut si crede-ma ca dam mai mare importanta la acele fraze atat de profunde decat la a sublinia sau comenta: de ce persoana a ales sa nu puna ghilimelele de rigoare.
Acum sigur se trezesc si carcotasi care-o sa spuna:
,,Dar suntem romani si trebuie sa folosim gramatica si punctuatia ca atare!”
Pun pret pe gramatica dar cui nu i se intampla sa mai greseasca mai ales ca multi dintre noi stam la un birou si facem mai multe deodata…
(Alin n-o sa ne gaseasca scuze in asta oricum)
Dar la tine clar nu a fost greseala, poate a fost la genul:
,,La naiba cu ghilimelele, se subintelege, e un text prea cunoscut” sau poate n-ai zis nici asta, avand pretentia ca noi sa vedem ,,mai mult„, dincolo de ghilimele.
Si legat de plagiat: cei care ne mai apuca din cand in cand scrisul, oare nu am dat din intamplare (sau nu) peste texte care semanau izbitor cu ce-am scris noi?
Sau nu am scris ceva si am regasit apoi intr-o carte sau blog aceleasi pareri?
De multe ori limbajul sentimentelor este acelasi…se poate intampla sa scriem toti pe aceeasi limba sau…NU?
Poate daca nu scria Paler scria X sau Y, el insa a facut’o primul, asta nu inseamna ca noi nu putem trai asa cum ,,a scris el”, doar ca el a stiut s-o spuna si-a spus-o bine!
P.S. Nu a intrat la tine in casa o femeie proasta. Iar daca a intrat proasta… a iesit desteapta.
🙂
Iti multumesc mult pentru gandurile tale expuse aici, si pentru faptul ca poti sa vezi dincolo de cuvinte!
Evident ca nu din greseala nu le-am mai pus ci exact cum ai spus si tu, si eu, ERA PREA CUNOSCUT incat sa ma gandesc ca ar mai fi cineva (de un anumit nivel de inteligenta) care ar putea avea dubii. Pe de alta parte am specificat clar, ghilimelele nu le-am pus pentru ca asta facem oricum cand citam o sursa, sau un text, ori ceva din presa, insa din respect pentru Paler l-am scris ITALIC (adica inclinat si ca de mana) e un alt fel de a arata ca ai citat un om. Asta se preda parca in clasa a-II-a. Cine a lipsit, sau a fost sa trimita buretele si nu a prins lectia respectiva, sa fie sanatos!
Cat despre fetele care intra la mine in casa si nu numai, nu tin cont daca sunt proaste sau nu, asa cum nici un psiholog nu face diferenta intre oameni. S-ar numi cumva tot discriminare!
Cand oamenii vin la mine, pentru ca au nevoie sa fie ascultati, si eventual si indrumati, o fac cu mare drag fara sa ma gandesc la altceva, fara sa tin cont ca daca voi castiga sau voi pierde timpul, daca asa imi voi face sau nu un prieten.
Imi fac datoria de a fi OM in adevaratul sens al cuvantului atunci cand lumea devine inumana ori prea egoista, prea rea, prea… 🙁
Probabil ca frustrarea ei a fost alta, probabil ca a fost doar o neintelegere si atat, deoarece ea a zis clar ca in afara de postarea asta restul e ok!
Intreb eu acum:
„Ce fel de prieten este acela care vede un text, incepe sa citeasca doar un pic din el, apoi ii copiaza partea de inceput, o baga in GOOGLE si apoi vazand atatea alte site-uri unde exista aceasta „cugetare” sa afirma. ESTI FAKE?”
Lasand deoparte ideea ca poate s-a primit, (nu e problema) este om, insa un prieten (sau cel putin o persoana pe care o stii de aproape 3 ani si care in prima faza venea la tine zi de zi si statea cate 8 ore in medie, poate si mai mult) nu ar putea sa puna mai intai toate asteain balanta si abia apoi sa faca o afirmatie?
SE VEDE DE LA O POSTA CA GESTUL A FOST FACUT SI DIN RAUTATE SAU DIN INVIDIE
Dar nu ar fi nici primul si nici ultimul om care e tentat sa faca asa ceva. Slabiciunea si neincrederea in sine, il determina pe OM sa faca ceea ce in mod normal nu ar concepe sa fie capabil. De aceea eu nu port pica si nici nu imi pare rau ca am fost OK la un moment dat cu o persoana care acum imi pune credibilitatea, personalitatea si mai ales „SELF-RESPECTUL” la indoiala!
E CEL PUTIN CIUDAT SA ITI PLACA DE CINEVA, DE FELUL LUI DE A FI, DAR SA AI SI MOMENTE CAND IL URASTI PENTRU CA ESTE ASA CUM E SI NU POATE FI UN OM BANAL!